Data: 14.02.2011

Categoria:  Noutăţi ACAP

Programul REPARIS - Calea spre Europa, Programul a Reformei a Contabilităţii de Fortificare Instituţională în colaborare cu Facultatea Contabilitate a ASEM au organizat pe 09 februarie 2011 o masă rotundă cu genericul "Problemele predării contabilităţii în condiţiile trecerii la Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (SIRF) şi aplicării metodelor avansate de predare". Evenimentul s-a desfăşurat în sala de lectură „Eugen Hriscev” a ASEM la care au participat circa de 60 persoane, reprezentanţi ai diferitor instituţii: Ministerul Finanţelor, Academia de Studii Economice, Universitatea de Stat, Universitatea Agrară, Universitatea Cooperatist Comercială, Universitatea Tehnică, Universitatea Liberă Internaţională, Colegiul Financiar Bancar, Asociaţia Contabililor şi Auditorilor Profesionişti precum şi unele persoane care deţin certificate de calificare internaţională în domeniul contabilităţii.

La deschiderea evenimentului decanul facultăţii Contabilitate Valentina Paladi conf. univ., dr. ec. a salutat această iniţiativă, concomitent menţionând faptul că ar fi binevenită implicarea mai multor persoane în cadrul acestui program iar diseminarea experienţei acumulate în cadrul comunităţilor de practică ar trebui să aibă loc mai des.

Svetlana Platon, dr. ec., consultant local al Băncii Mondiale pentru programul REPARIS a adus la cunoştinţa audienţei scopul şi activităţile susţinute de programul REPARIS. Evenimentul organizat se înscrie în lista de activităţi ale programului menţionat privind diseminarea informaţiilor şi cunoştinţelor acumulate în cadrul Comunităţii de practică dedicată problemelor Educaţiei în domeniul contabilităţii şi auditului (worldbank.org/reparis/educop) în cadrul căreia reprezentanţii din Republica Moldova participă în comun cu cei din ţările balcanice: Albania, Bosnia-Herzegovina, Croaţia, Kosovo, Macedonia, Muntenegru, şi Serbia.

O amplă descriere a problemelor predării contabilităţii în condiţiile trecerii la SIRF a fost făcută de către şeful catedrei Contabilitate şi audit, Viorel Ţurcanu prof.univ., dr.hab. Domnia sa a subliniat faptul că în situaţia în care începând cu 01 ianuarie 2011 entităţile de interes public urmează să aplice prevederile SIRF iar noile standarde naţionale de contabilitate (SNC), aflate pe moment în proces de elaborare, vor fi puse în aplicare abia începând cu 01 ianuarie 2014 (până atunci SNC actuale poartă caracter normativ), problema privind conţinutul disciplinei contabilitate financiară rămâne a fi una foarte actuală. Printre propunerile care ar soluţiona parţial aceste probleme, prof. V.Ţurcanu a menţionat:

1. utilizarea terminologiei prevăzute în SIRF atât în procesul de predare a contabilităţii cât şi la elaborarea tezelor de licenţă şi master începând cu 01 septembrie 2011;
2. continuarea însuşirii materialului conform programei analitice aprobate, adică în baza SNC existente, cu explicarea studenţilor a prevederilor SIRF care nu se conţin în SNC sau diferă de cele prevăzute în SNC. Această explicaţie poate fi în una din trei variante (la alegerea profesorului): (i) în text, îndată când se identifică devierea; (ii) după finalizarea întrebării respective (dacă există devieri); sau (iii) la finele temei respective.
   

Astfel, a concluzionat V. Ţurcanu, în procesul actual de pregătire a viitorilor specialişti în domeniul contabilităţii profesorii nu trebuie să aştepte când vor fi adoptate noile SNC şi apoi să le includă în cursurile respective. Dacă studenţii vor fi familiarizaţi cu prevederile SIRF pe parcurs, atunci la absolvire ei vor fi deja pregătiţi pentru a le putea aplica, precum şi pentru a înţelege prevederile noilor SNC, procesul de elaborare a cărora se bazează în mare parte pe SIRF. Concomitent se va pregăti şi o bază pentru elaborarea mai operativă a unui manual de contabilitate financiară şi a unui problemar la această disciplină.

Prezentarea şefului catedrei Contabilitate, Lilia Grigoroi conf. univ, dr., s-a axat pe avantajul metodelor avansate ce ar putea fi aplicate în predarea contabilităţii, cum ar fi prelegerea activă, studiul de caz, proiectul, brainstorming-ul, starbursting-ul (explozia stelară), metoda “Schimbă perechea”, interviurile, investigaţiile independente, dezbaterea, problematizarea, etc. Vorbitoarea a argumentat necesitatea de a aborda noile metode de predare-învăţare, a făcut o trecere în revistă şi a analizat factorii ce influenţează decizia de utilizare a unei sau altei metode de predare-învăţare. Metodele avansate, incluse în prezentare şi care pot fi aplicate la predarea contabilităţii cu siguranţă nu constituie un subiect epuizat, inovarea didactică fiind un proces în derulare. Studentul trebuie pus permanent în situaţia de a face, a judeca, a coopera, a da răspunsuri, a avea păreri, a analiza situaţii, a identifica soluţii corecte şi corelate cu realitatea de moment, din care apoi descoperă cunoştinţele noi. Nu este nici cazul de a absolutiza utilizarea metodelor avansate în detrimentul celor clasice. Un adevărat profesionist în predare-învăţare (pentru oricare din discipline) va trebui să ştie să adapteze demersul didactic. Sunt lecţii care în mod cert produc performanţe academice superioare numai cu ajutorul metodelor moderne, dar sunt şi lecţii în care prezenţa acestora nu este obligatorie. Interesul atât al studenţilor cât şi al profesorului pentru lecţii creşte ori de câte ori sunt folosite metode noi în predare, a concluzionat L. Grigoroi. 

Ludmila Grabarovschi, conf.univ., dr., director al Comitetului pentru educaţie ACAP RM a relatat despre particularităţile instruirii contabile continue (CPD) şi importanţa acesteia în formarea profesională desfăşurată după intrarea absolvenţilor pe piaţa muncii, accentuând printre scopurile acestei instruiri: (i) îmbunătăţirea sau actualizarea competenţelor profesionale; (ii) dobândirea de noi competenţe profesionale; şi (iii) dezvoltarea personală sau profesională. Participanţii au fost familiarizaţi atât cu prevederile cadrului general de reglementare pentru educaţie în vederea formării profesionale cât şi cu prevederile cadrului legislativ naţional la acest capitol. Printre factorii principali, care influenţează profesia contabilă, L. Grabarovschi a menţionat: reforma sistemului contabil, globalizarea afacerilor şi schimbarea structurilor organizaţionale şi de afaceri, angajamentele internaţionale şi modificările în legislaţia naţională, diversificarea serviciilor de audit prestate diferitor grupuri de beneficiari, cererea de noi cunoştinţe şi aptitudini precum şi modernizarea tehnologiilor de informare şi comunicare. O deosebită atenţie s-a acordat şi rolului ACAP în procesul instruirii continue precum şi în monitorizarea programelor de certificare, ce derulează în cadrul ACAP. La finalul prezentării participanţii au fost provocaţi prin formularea unor întrebări ce rămân a fi actuale, cum ar fi: (i) necesitatea studierii standardelor internaţionale de educaţie ale IFAC în profesia contabilă, (ii) necesitatea elaborării Strategiei de formare continuă şi reglementării profesiei contabile; sau (iii) în ce mod ar putea contribui ACAP la dezvoltarea profesională continuă.

În dezbateri unii participanţi au menţionat actualitatea temei abordate precum şi necesitatea organizării mai frecvente a unor astfel de evenimente.

Marina Şelaru, directoulr executiv al ACAP, a reiterat rolul activ al ACAP în participarea la procesul de soluţionare a problemelor identificate de către vorbitori precum şi a lansat invitaţia către reprezentanţii instituţiilor de a delega câte o persoană pentru a beneficia de instruire gratis în cadrul seminarelor organizate de ACAP privind implementare SIRF. De asemenea, dumneaei a accentuat încă o dată rolul standardelor internaţionale de educaţie, necesitatea familiarizării comunităţii cu prevederile acestor standarde şi cu implementarea ulterioară.

Şeful catedrei Contabilitate şi audit din cadrul Universităţii Cooperatist Comerciale, profesor univ., dr.hab. Tudor Tuhari a venit cu iniţiativa de a îmbunătăţi colaborarea dintre catedrele diferitor instituţii care pregătesc specialişti în domeniul contabilităţii prin coordonarea curriculei, fapt care va contribui la sporirea calităţii studiilor. De asemenea, dumnealui a menţionat că şi asistenţa tehnică a Băncii Mondiale cu atragerea experţilor din ţările care deja au trecut prin procesul de reforme a contabilităţii şi auditului în sectorul corporativ ar fi foarte utilă şi binevenită.

Anatol Iachimovschi conf. univ., dr. la catedra "Contabilitate şi audit", ASEM a ţinut să sublinieze însemnătatea aplicării metodelor avansate de predare, adaptate la specificul grupei de studenţi, şi-a exprimat convingerea că asociaţiile profesionale vor face mai mult în susţinerea şi apărarea intereselor contabililor şi auditorilor.