3-4 februarie 2011, Viena, Austria - Comunitatea de practică, dedicată problemelor raportării financiare cu implicarea reprezentanţilor ţărilor/economiilor participante în cadrul programului REPARIS
05.02.2011
Comunitatea de practică, dedicată problemelor raportării financiare din cadrul programului REPARIS s-a întrunit la Viena în perioada 3-4 februarie. Moldova a fost reprezentată în cadrul acestei comunităţi de către Lidia Foalea, şef interimar al Direcţiei reglementarea contabilităţii şi auditului în sectorul corporativ şi Alexandru Nederiţa, vice-preşedinte al Consiliului Consultativ pe lângă Ministerul Finanţelor. La comunitate au mai participat reprezentanţi din Albania, Bosnia-Herţegovina, Croaţia, Kosovo, Macedonia, Muntenegru şi Serbia.
În cadrul comunităţii au fost puse în discuţie problemele ce ţin de (i) implementarea Directivelor Uniunii Europene, ce reglementează sectorul contabilităţii şi auditului, (ii) implementarea şi aplicarea S.I.R.F. precum şi (iii) aspecte legate de traducerea S.I.R.F. în limbile oficiale ale ţărilor participante.
Moderatorii seminarului din cadrul Centrului de Reforme în domeniul Raportării Financiare al Băncii Mondiale (CFRR), Pascal Frerejacque şi David Cairns au contribuit cu maxim de eficienţă şi dedicaţie la atingerea obiectivelor propuse precum şi la crearea unei ambianţe lucrative pe parcursul a două zile.
De un interes deosebit s-a bucurat prezentarea lui Michael Wells din cadrul Fundaţiei pentru Standarde Internaţionale de Raportare Financiară, departamentul Iniţiative pentru Educaţie, care s-a axat pe prevederile Cadrului General privind aplicarea S.I.R.F. De menţionat faptul, că atât Cadrul General, cât şi ghidurile de implementare a S.I.R.F. sunt parte componentă a Părţii B a Cărţii Roşii a Fundaţiei pentru S.I.R.F. şi astfel nu constituie obiectul acordului privind renunţarea la drepturile de autor asupra S.I.R.F. pe teritoriul Republicii Moldova, semnat cu Fundaţia. Pe de altă parte, familiarizarea entităţilor care aplică S.I.R.F. cât şi a publicului larg cu principiile Cadrului General privind aplicarea S.I.R.F. ar fi mai mult decît binevenită.
Cadrul General oferă posibilitatea de a înţelege S.I.R.F. şi poate fi considerat dreptul punct de pornire pentru înţelegerea prevederilor din S.I.R.F. în mod obiectiv precum şi a conceptelor care decurg în mod logic de la acest obiectiv, astfel: (i) IASB aplică Cadrul General la elaborarea S.I.R.F.; (ii) Profesorii utilizează Cadrul General pentru familiarizarea studenţilor referitor la raţionamentele necesare în aplicarea SIRF; (iii) Practicienii aplică Cadrul General pentru a lua deciziile adecvate în aplicarea SIRF; (iv) Auditorii şi supraveghetorii evaluează raţionamentele şi deciziile privind aplicarea SIRF; (v) Investitorii, creditorii şi alţi utilizatori iau în considerare acele raţionamente, atunci când utilizează informaţiile furnizate de situaţiile financiare întocmite în baza S.I.R.F. pentru a-şi argumenta deciziile. Cadrul General este util şi pentru elaborarea politicii de contabilitate.
În cadrul comunităţii au fost puse în discuţie problemele ce ţin de (i) implementarea Directivelor Uniunii Europene, ce reglementează sectorul contabilităţii şi auditului, (ii) implementarea şi aplicarea S.I.R.F. precum şi (iii) aspecte legate de traducerea S.I.R.F. în limbile oficiale ale ţărilor participante.
Moderatorii seminarului din cadrul Centrului de Reforme în domeniul Raportării Financiare al Băncii Mondiale (CFRR), Pascal Frerejacque şi David Cairns au contribuit cu maxim de eficienţă şi dedicaţie la atingerea obiectivelor propuse precum şi la crearea unei ambianţe lucrative pe parcursul a două zile.
De un interes deosebit s-a bucurat prezentarea lui Michael Wells din cadrul Fundaţiei pentru Standarde Internaţionale de Raportare Financiară, departamentul Iniţiative pentru Educaţie, care s-a axat pe prevederile Cadrului General privind aplicarea S.I.R.F. De menţionat faptul, că atât Cadrul General, cât şi ghidurile de implementare a S.I.R.F. sunt parte componentă a Părţii B a Cărţii Roşii a Fundaţiei pentru S.I.R.F. şi astfel nu constituie obiectul acordului privind renunţarea la drepturile de autor asupra S.I.R.F. pe teritoriul Republicii Moldova, semnat cu Fundaţia. Pe de altă parte, familiarizarea entităţilor care aplică S.I.R.F. cât şi a publicului larg cu principiile Cadrului General privind aplicarea S.I.R.F. ar fi mai mult decît binevenită.
Cadrul General oferă posibilitatea de a înţelege S.I.R.F. şi poate fi considerat dreptul punct de pornire pentru înţelegerea prevederilor din S.I.R.F. în mod obiectiv precum şi a conceptelor care decurg în mod logic de la acest obiectiv, astfel: (i) IASB aplică Cadrul General la elaborarea S.I.R.F.; (ii) Profesorii utilizează Cadrul General pentru familiarizarea studenţilor referitor la raţionamentele necesare în aplicarea SIRF; (iii) Practicienii aplică Cadrul General pentru a lua deciziile adecvate în aplicarea SIRF; (iv) Auditorii şi supraveghetorii evaluează raţionamentele şi deciziile privind aplicarea SIRF; (v) Investitorii, creditorii şi alţi utilizatori iau în considerare acele raţionamente, atunci când utilizează informaţiile furnizate de situaţiile financiare întocmite în baza S.I.R.F. pentru a-şi argumenta deciziile. Cadrul General este util şi pentru elaborarea politicii de contabilitate.
În cadrul comunităţii au fost abordate şi problemele ce ţin de traducerea S.I.R.F. Republica Moldova urmează să primească anual versiunile actualizate a S.I.R.F. atât în limba română cât şi în limba rusă, acesta fiind una dintre prevederile acordului semnat. Totuşi, recepţionarea versiunilor oficiale actualizate mai rămâne a fi o problemă, cea mai recentă versiune a S.I.R.F. plasată pe pagina oficială a ministerului finanţelor fiind la situaţia din 01 ianuarie 2009. S-a convenit asupra faptului, că Ministerul Finanţelor se va adresa către Fundaţia pentru SIRF pentru a obţine versiunea actualizată a S.I.R.F. cît mai curând posbil.
Aşa cum Guvernele ţărilor participante în cadrul programului REPARIS şi-au anunţat intenţia de aderare la Uniunea Europeana, sesiunea dedicată implementării prevederilor directivelor UE, în special Directiva a 4-a s-a bucurat de un interes sporit. Participanţii au agreat asupra necesităţii întreprinderii unor paşi concreţi în această direcţie. Astfel, la prima etapă este necesar de a informa toate părţile implicate în procesul de reformă a contabilităţii şi auditului în sectorul corporativ cu privire la conţinutul şi cerinţele directivelor. Ulterior urmează a fi elaborat tabelul de concordanţă a legislaţiei locale cu prevederile directivelor şi astfel identificate divergenţele pentru a racorda cadrul legal la cerinţele acquis-ului communautaire. Participanţii din partea Republicii Moldovei au reiterat faptul că la acest capitol asistenţa tehnică a Băncii Mondiale cu implicarea experţilor din ţările care deja au trecut prin acest proces ar fi foarte utilă şi binevenită.
Pe parcursul seminarului participanţii au beneficiat de oportunitatea de a discuta cu Richard Martin, Şeful Departamentului privind Raportarea Financiară din cadrul ACCA, care a împărtăşit din experienţa Marii Britanii referitor la implementarea directivelor Uniunii Europene şi aplicarea S.I.R.F. Standardele Naţionale de Contabilitate, aplicate actualmente în Marea Britanie sunt conforme cerinţelor directivelor. Totuşi, ţinând cont de necesitatea unificării cerinţelor de raportare financiară, definiţiilor utilizate şi astfel sporirea gradului de comparabilitate a informaţilor la nivel internaţional şi local, în prezent în Marea Britanie sunt precăutate următoarele opţiuni privind cerinţele de raportare financiară:
1. Entităţile de interes public, existente în jur de 12.000 (băncile comerciale, companiile de asigurări, companiile listate, fondurile de pensii şi uniunile de credit) aplică S.I.R.F., versiunea aprobată de Comisia Europeană.
2. Alte entităţi mari (circa 6.000), dar care nu se încadrează în lista celor de interes public precum şi entităţile medii (în număr de 35.000) urmează să aplice versiunea Marii Britanii a S.I.R.F. pentru Î.M.M., adaptată la cerinţele directivelor. De menţionat, că în conformitate cu raportul Grupului pentru Consultanţă în domeniul Raportării Financiare (EFRAG) au fost identificate 6 discrepanţe între cerinţele directivelor contabile şi S.I.R.F. pentru Î.M.M. Poziţia oficială a Comisiei Europene vis-a-vis de aplicarea acestui standard în statele membre încă nu a fost făcută publica.
3. Entităţile mici (în jur de 1.700.000 la număr) ar putea continua să aplice prevederile Standardelor de Raportare Financiară pentru entităţi mici, bazate pe prevederile actualelor standarde de contabilitate, cu trecerea ulterioară la aplicarea S.I.R.F. pentru ÎMM.
Intenţia Marii Britanii de a racorda cerinţele de raportare financiară la cele din S.I.R.F. se explică prin faptul că aplicarea a două sisteme de contabilitate într-un stat (S.I.R.F. şi standarde naţionale) nu este eficientă pe termen lung, şi ar putea crea probleme de înţelegere din partea utilizatorilor situaţiilor financiare, dificultăţi în procesul de instruire a contabililor şi nu doar.
Prezentările din cadrul acestui seminar pot fi accesate la adresa http://worldbank.org/reparis.
Aşa cum Guvernele ţărilor participante în cadrul programului REPARIS şi-au anunţat intenţia de aderare la Uniunea Europeana, sesiunea dedicată implementării prevederilor directivelor UE, în special Directiva a 4-a s-a bucurat de un interes sporit. Participanţii au agreat asupra necesităţii întreprinderii unor paşi concreţi în această direcţie. Astfel, la prima etapă este necesar de a informa toate părţile implicate în procesul de reformă a contabilităţii şi auditului în sectorul corporativ cu privire la conţinutul şi cerinţele directivelor. Ulterior urmează a fi elaborat tabelul de concordanţă a legislaţiei locale cu prevederile directivelor şi astfel identificate divergenţele pentru a racorda cadrul legal la cerinţele acquis-ului communautaire. Participanţii din partea Republicii Moldovei au reiterat faptul că la acest capitol asistenţa tehnică a Băncii Mondiale cu implicarea experţilor din ţările care deja au trecut prin acest proces ar fi foarte utilă şi binevenită.
Pe parcursul seminarului participanţii au beneficiat de oportunitatea de a discuta cu Richard Martin, Şeful Departamentului privind Raportarea Financiară din cadrul ACCA, care a împărtăşit din experienţa Marii Britanii referitor la implementarea directivelor Uniunii Europene şi aplicarea S.I.R.F. Standardele Naţionale de Contabilitate, aplicate actualmente în Marea Britanie sunt conforme cerinţelor directivelor. Totuşi, ţinând cont de necesitatea unificării cerinţelor de raportare financiară, definiţiilor utilizate şi astfel sporirea gradului de comparabilitate a informaţilor la nivel internaţional şi local, în prezent în Marea Britanie sunt precăutate următoarele opţiuni privind cerinţele de raportare financiară:
1. Entităţile de interes public, existente în jur de 12.000 (băncile comerciale, companiile de asigurări, companiile listate, fondurile de pensii şi uniunile de credit) aplică S.I.R.F., versiunea aprobată de Comisia Europeană.
2. Alte entităţi mari (circa 6.000), dar care nu se încadrează în lista celor de interes public precum şi entităţile medii (în număr de 35.000) urmează să aplice versiunea Marii Britanii a S.I.R.F. pentru Î.M.M., adaptată la cerinţele directivelor. De menţionat, că în conformitate cu raportul Grupului pentru Consultanţă în domeniul Raportării Financiare (EFRAG) au fost identificate 6 discrepanţe între cerinţele directivelor contabile şi S.I.R.F. pentru Î.M.M. Poziţia oficială a Comisiei Europene vis-a-vis de aplicarea acestui standard în statele membre încă nu a fost făcută publica.
3. Entităţile mici (în jur de 1.700.000 la număr) ar putea continua să aplice prevederile Standardelor de Raportare Financiară pentru entităţi mici, bazate pe prevederile actualelor standarde de contabilitate, cu trecerea ulterioară la aplicarea S.I.R.F. pentru ÎMM.
Intenţia Marii Britanii de a racorda cerinţele de raportare financiară la cele din S.I.R.F. se explică prin faptul că aplicarea a două sisteme de contabilitate într-un stat (S.I.R.F. şi standarde naţionale) nu este eficientă pe termen lung, şi ar putea crea probleme de înţelegere din partea utilizatorilor situaţiilor financiare, dificultăţi în procesul de instruire a contabililor şi nu doar.
Prezentările din cadrul acestui seminar pot fi accesate la adresa http://worldbank.org/reparis.
