07-08 februarie, 2012, Viena, Austria. ACAP participă la întrunirea comunităţii de practică REPARIS
17.02.2012
Nota informativă
Privind întrunirea comunităţii de practică, dedicată problemelor educaţiei în domeniul raportării financiare şi auditului cu implicarea reprezentanţilor ţărilor/economiilor participante în cadrul programului REPARIS (Calea spre Europa, Programul de Reformă a Contabilităţii şi Fortificare Instituţională)
Comunitatea de practică, dedicată problemelor educaţiei în domeniul raportării financiare şi auditului din cadrul programului REPARIS s-a întrunit la Viena în perioada 07-08 februarie, 2012. Moldova a fost reprezentată în cadrul acestei comunităţi de către Natalia Tonu, membru al Consiliului de supraveghere a activităţii de audit de pe lângă Ministerul Finanţelor, Silvia Cemertan, şefal Secţiei reglementări în activitatea de audit a rapoartelor financiare din cadrul Direcţiei reglementarea contabilităţii şi auditului în sectorul corporativ a Ministerului Finanţelor, Marina Şelaru, director executiv al Asociaţiei Contabililor şi Auditorilor Profesionişti din Republica Moldova, Lilea Grigoroi, şeful catedrei Contabilitate din cadrul Academiei de Studii Economice din Moldova şi Svetlana Platon, consultant local. La comunitate au mai participat reprezentanţi din Albania, Bosnia-Herţegovina, Croaţia, Kosovo, Macedonia, Muntenegru şi Serbia.
Printre cele mai importante modificări la Directiva privind auditul statutar pot fi menţionate următoarele (varianta integrală a propunerilor în limba română poate fi accesată la adresa http://ec.europa.eu/internal_market/auditing/docs/reform/directive_ro.pdf):
Comunitatea de practică, dedicată problemelor educaţiei în domeniul raportării financiare şi auditului din cadrul programului REPARIS s-a întrunit la Viena în perioada 07-08 februarie, 2012. Moldova a fost reprezentată în cadrul acestei comunităţi de către Natalia Tonu, membru al Consiliului de supraveghere a activităţii de audit de pe lângă Ministerul Finanţelor, Silvia Cemertan, şefal Secţiei reglementări în activitatea de audit a rapoartelor financiare din cadrul Direcţiei reglementarea contabilităţii şi auditului în sectorul corporativ a Ministerului Finanţelor, Marina Şelaru, director executiv al Asociaţiei Contabililor şi Auditorilor Profesionişti din Republica Moldova, Lilea Grigoroi, şeful catedrei Contabilitate din cadrul Academiei de Studii Economice din Moldova şi Svetlana Platon, consultant local. La comunitate au mai participat reprezentanţi din Albania, Bosnia-Herţegovina, Croaţia, Kosovo, Macedonia, Muntenegru şi Serbia.
Obiectivul general al întrunirii a fost de a contribui la elaborarea reglementărilor eficiente în domeniul auditului şi educaţiei în ţările participante la programul REPARIS.
În cadrul comunităţii s-a discutat despre cele mai recente și importante evoluții în domeniul reglementării de audit precum şi despre propunerile Comisiei Europene referitoare la un nou Regulament privind auditul statutar şi la Directiva privind auditul statutar. Astfel, Comisia propune ca Directiva 2006/43/CE privind auditul legal al conturilor anuale şi al conturilor consolidate modificată să fie aplicată în paralel cu Regulamentul privind cerințele specifice referitoare la auditul statutar al entităților de interes public.
Printre cele mai importante modificări la Directiva privind auditul statutar pot fi menţionate următoarele (varianta integrală a propunerilor în limba română poate fi accesată la adresa http://ec.europa.eu/internal_market/auditing/docs/reform/directive_ro.pdf):
1. Liberalizarea regulilor privind drepturile de proprietate pentru auditori. Astfel, (i) vor fi permise drepturi de proprietate mai largi; (ii) se va facilita accesul firmelor de audit la capital; (iii) ar putea duce la creşterea numărului prestatorilor de servicii de audit; (iv) ar putea încuraja intrarea de noi jucători pe piaţă, inclusiv prin mobilizarea extinsă de capital pe pieţele publice.
2. Facilitatea firmelor de audit transfrontaliere – o firmă de audit înregistrată într-un stat membru va putea efectua audituri într-un alt stat membru, dacă partenerul principal al angajamentului de audit este înregistrat în celălalt stat membru. Cooperarea la nivelul Uniunii Europene, de asemenea, este necesară, în vederea armonizării cerințelor testului de aptitudine pentru auditorii statutari, pentru ca acesta să devină mai previzibil şi transparent.
3. Paşaportul european pentru profesia de audit – Comisia propune crearea unei piețe unice pentru serviciile de audit statutar, astfel firmele de audit vor putea oferi servicii de audit pe întreg teritoriul Uniunii Europene şi va fi asigurată convergența testului de aptitudine şi recunoașterea reciprocă a experienței.
4. Adoptarea standardelor internaționale de audit (ISA) pentru auditurile statutare pentru a spori calitatea acestora. Această propunere solicită statelor membre să se asigure că auditorii statutari şi societăţile de audit derulează auditurile în conformitate cu standardele internaţionale de audit
5. Norme speciale pentru auditul statutar al întreprinderilor mici şi mijlocii. Atunci când întreprinderile mijlocii sunt supuse auditului în temeiul dreptului Uniunii, directiva modificată solicită statelor membre să garanteze că standardele de audit aplicate sunt adaptate la dimensiunea și complexitatea întreprinderilor respective. Mai mult, întreprinderile mici ale căror conturi vor fi auditate fie în temeiul legislației naționale, fie în mod voluntar, trebuie să beneficieze, de asemenea, de această aplicare a standardelor adaptată proporțional. Această calibrare a auditului la dimensiunile entității auditate trebuie să se transpună în servicii de audit mai bune pentru întreprinderile mici și mijlocii vizate și costuri posibil mai mici. Măsura propusă nu oferă detalii asupra modului de aplicare proporțională a standardelor; aplicând principiul subsidiarității, acest lucru rămâne la latitudinea statelor membre.
6. Autoritățile competente trebuie să fie responsabile de activitatea de înregistrare, monitorizare și investigare, deși ele pot delega anumite competențe, sub rezerva păstrării condițiilor și responsabilității.
Aşa cum s-a menţionat mai sus, directiva modificată urmează să fie aplicată în paralel cu Regulamentul privind cerințele specifice referitoare la auditul statutar al entităților de interes public, ceea ce presupune că auditul entităţilor de interes public (EIP) nu va mai fi reglementat prin prevederile directivei, ci integrate în Regulamentul menţionat. De asemenea, se propune lărgirea noţiunii de EIP prin includerea societăților de investiții, instituțiilor de plată, organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM), instituțiilor emitente de monedă electronică și fondurilor de investiții alternative.
Printre cele mai importante clauze ale regulamentului propus pot fi menţionate următoarele (varianta integrala a regulamentului propus poate fi accesată în limba română la adresa http://ec.europa.eu/internal_market/auditing/docs/reform/regulation_ro.pdf):
- Interzicerea serviciilor non-audit – serviciile conexe auditului financiare sunt permise (la nivel de grup, în cadrul rețelei firmelor de audit, în cadrul Uniunii Europene). Consultanța în domeniul gestionării riscurilor, analize financiar-economice și consultanța fiscală sunt interzise. Comisia va adapta lista serviciilor autorizate și interzise;
- Comisiile de audit sau autoritățile competente vor fi împuternicite să evalueze care servicii non-audit pot fi oferite (prin derogarea de la interdicția menţionată mai sus);
- Dacă firma este foarte mare (o treime din veniturile sale de audit parvin de la EIP mari iar firma face parte dintr-o rețea cu venituri care depășesc 1500 milioane EUR), atunci ea trebuie “doar să efectueze audituri” (la nivelul rețelei și pentru EIP);
- Sunt propuse cerințe specifice pentru auditori privind modul de organizare și ţinere a evidenței, inclusiv cazurile de neconformare;
- Auditorii trebuie să notifice autoritățile competente (de supraveghere) despre încălcările comise de EIP;
- Cerinţe consolidate de raportare pentru auditori, cu referinţă la cazurile de fraudă – către entitatea auditată şi organele de supraveghere;
- Cerinţa privind Raport de audit extins, inclusiv pragul de semnificație, modul de efectuare a auditului și raționamente de bază. Raportul de audit nu trebuie să fie mai mare de 4 pagini și să includă numele tuturor persoanelor participante la audit. Un raport de audit adiţional mai detaliat, trebuie prezentat comisiei de audit, iar la solicitare şi autorității competente;
- Fiecare EIP trebuie să aibă o comisie de audit în care să nu fie membri din conducere: un membru al comisiei trebuie să aibă experiență în audit iar altul în audit sau contabilitate;
- Dacă mandatul auditorilor nu se reînnoiește, comisiile de audit vor propune acționarilor să numească doi auditori (nu actualii), menționând care sunt preferințele lor și prezentând argumente respective. La tendere trebuie incluse și firmele mai mici (se determină după veniturile obținute în statul membru);
- Autoritățile competente vor avea responsabilitatea de monitorizare a pieții, inclusiv evaluarea riscului de concentrare – pentru 6 cele mai mari firme de audit într-un stat membru.
Pentru a contribui la familiarizarea autorităţilor naţionale din statele participante la programul REPARIS cu experienţele statelor membre ale Uniunii Europene, avându-se în vedere disponibilitatea acestor autorităţi de aş consolida sistemele naţionale de supraveghere publică, de asigurare a calităţii lucrărilor de audit şi creare a mecanismelor proprii de sancţionare şi disciplină pentru auditorii statutari, în cadrul comunităţii au fost elaborate doua rapoarte în care este generalizată informaţia privind modul de funcţionare a acestor mecanisme. Ambele proiecte ale rapoartelor - Raportul privind sistemele de sancţiuni şi disciplină pentru auditorii statutari, în unele state membre ale Uniunii Europene şi Raportul privind sistemele de supraveghere publică în domeniul auditului sunt disponibile în limba română şi pot fi solicitate la adresa
În cadrul comunităţii s-a discutat şi despre necesitatea instruirii în domeniul auditului conform prevederilor Standardelor Internaţionale de Audit (SIA). Recentele rapoarte ROSC precum şi membrii comunităţii, au remarcat faptul că auditorii statutari, de asemenea funcţionarii de stat precum şi alte persoane ce urmează a fi implicate în reglementarea auditului şi auditorilor statutari din cadrul ţărilor participante la programul REPARIS, duc lipsă de cunoştinţe adecvate privind modul de efectuare a auditului precum şi privind SIA. Obiectivul unei astfel de instruiri ar fi de a oferi auditorilor statutari şi altor auditori, precum şi funcţionarilor de stat şi altor persoane ce vor fi implicate în reglementarea auditorilor statutari şi nestatutari, o bună înţelegere a modului practic de efectuare a unui audit în baza SIA precum şi a modului de gestionare a unei practici de audit. În timpul cel mai apropiat urmează să se decidă asupra modului de efectuare a instruirii, fiind abordate cel puţin două alternative: (i) instruire directă prin intermediul video conferinţelor; sau (ii) instruirea instructorilor selectaţi, care ulterior vor instrui publicul selectat în ţară.
Prezentările din cadrul acestui seminar vor putea fi accesate în scurt timp la adresa http://worldbank.org/reparis.
